Acasă » Dosare » Asasinarea lui Kennedy si cele 30 de cadavre / MATERIAL COMPLET

Asasinarea lui Kennedy si cele 30 de cadavre / MATERIAL COMPLET

Probabilitatea ca moartea tuturor acestor martori să nu aibă nici o tangenţă cu asasinarea preşedintelui este incredibil de mică: 1 la 100.000 de miliarde. Este constatarea făcută de publicaţia londoneză „The Sunday Times” şi reluată de publicaţia vest-germană „Welt am Sonntag”.


*Împuşcat în cap. Primul martor care a căzut victimă a fost un poliţist. El a murit exact la 48 de minute după preşedinte. La ora 13,18, John D. Tippit patrula, în maşina sa, prin Dallas. Tocmai auzise, prin radio, descrierea făcută de poliţie asasinului prezumtiv al lui Kennedy, când a văzut un bărbat care traversa strada în fugă şi care corespundea descrierii. Tippit şi-a oprit maşina şi a coborât pentru a-l prinde. Dar nu a mai reuşit. Cu o repeziciune fulgerătoare, suspectul a scos un „Smith and Wesson” de calibrul 38 şi i-a tras poliţistului trei gloanţe în cap. Locul unde a fost arestat, cu puţin timp mai tîrziu, Lee Harvey Oswald ca asasin prezumtiv al preşedintelui şi asasin prezumtiv al poliţistului nu se afla decât la o distanţă de 100 de metri de cel unde a murit Tippit.


*Împuşcat în coaste. Lee Harvey Oswald, născut la 18 octombrie 1939 la New Orleans, a fost toată viaţa un singuratic. La 17 ani a intrat voluntar în trupa de trăgători de elită a marinei. Dar nu era decât un trăgător de valoare medie sau chiar mediocră, după cum o arată expertiza balistică. În 1963 s-a mutat la Dallas, angajându-se ca funcţionar în magazinul de unde aveau să fie trase mai târziu gloanţele care se presupune că l-a ucis pe preşedintele Kennedy. La numai 27 de ore de la atentat a fost redus la tăcere prin împuşcare. Aceasta s-a întîmplat în garajul primăriei din Dallas. De la primărie – unde se află celulele închisorii poliţiei – Oswald urma să fie transportat la închisoarea departamentală, considerată a prezenta un mai mare grad de siguranţă.

Zeci de ziarişti şi operatori de film se adunaseră în garajul de la subsol, pe unde urma să fie transportat Oswald împreună cu supraveghetorii săi. 80 de poliţişti înarmaţi pînă-n dinţi aveau misiunea de a asigura securitatea lui Oswald pe scurta porţiune de drum pe care trebuia s-o facă pe jos, prin garaj. La ora 11,20, s-a deschis uşa liftului, de unde a ieşit Oswald, cu cătuşe la mâini, flancat de doi funcţionari ai poliţiei criminale. În acel moment, Jack Ruby, proprietarul unui bar, s-a năpustit spre Oswald, trecând printre rândurile de reporteri care aşteptau. Strigând „fiu de căţea”, i-a pus pistolul său nichelat în coaste şi a apăsat pe trăgaci. 140.000.000 de telespectatori au văzut pe viu pe ecranele aparatelor lor cum Oswald s-a prăbuşit la pământ fără o vorbă şi a murit. În cursul unui interogatoriu care durase 12 ore, principalul suspect declarase fără încetare: „Nu l-am împuşcat pe preşedintele Kennedy”.


*Împuşcat de un poliţist. Veteranul de război Harold Russell a fost martor ocular al uciderii poliţistului Tippit. În februarie 1964, Russell a fost împuşcat într-un bar din Dallas de către un poliţist.


*Împuşcat pentru că semăna cu fratele său. A doua persoană care a văzut îndeaproape asasinarea poliţistului Tippit a fost Domingo Benavides. În februarie 1964 fratele lui Domingo, Edward, a fost ucis într-un bar din Dallas. El îi semăna izbitor lui Domingo.


*A supravieţuit unui glonte în cap. Cel de-al treilea om care l-a văzut pe Tippit murind se numeşte Warren Reynolds. Imediat după moartea lui Tippit, Reynolds a văzut fugind un om care avea sub braţ o armă. Acesta nu semăna cu Oswald. După ce martorul i-a declarat acest lucru, în februarie 1964, avocatului Mark Lane (autorul cărţii „Judecata pripită”), a constatat că este urmărit de un ucigaş plătit. Acesta a tras asupra lui, iar glonţul i-a pătruns în craniu. Reynolds a supravieţuit. Şi a jurat: „O.K., de acum înainte voi declara că l-am văzut pe Oswald”.

*O femeie spânzurată şi un bărbat înjunghiat în celulă. Câteva zile după atentatul împotriva lui Reynolds a fost arestat Daryl Wayne Garner, ca asasin prezumtiv. Dar el a prezentat poliţiei un alibi: în momentul crimei, afirma Garner, se afla împreună cu o femeie, pe nume Betty Mac Donald. Ulterior, a fost arestată şi ea. Femeia a confirmat alibiul lui Garner. Puţin timp după aceea, Betty a fost găsită moartă în celula ei. Spînzurată cu proprii ei ciorapi din lastex. Atunci, Garner a început să fie cuprins de frică şi i-a declarat procurorului: „Am să spun adevărul. A existat o legătură între mine şi moartea lui Kennedy”. Când s-a încheiat protocolul, el nu a mai putut face însă depoziţia. Fusese înjunghiat în închisoare.

*Hemoragie ca urmare a căzăturii de la fereastră. Thomas Henry Killam era căsătorit cu o dansatoare de striptease care lucra de 15 ani într-un bar al asasinului lui Oswald, Jack Ruby. La 17 martie 1974, el a căzut de la o fereastră, în Pansacola (Florida), în cădere, şi-a rupt carotida. A murit în urma hemoragiei.

*Infarct. Bill Chesher a declarat că se află în posesia unei taine. El a afirmat în faţa poliţiei că poate dovedi că Oswald şi Ruby se cunoşteau. (La 18 iulie 1976 ziarul „New York Daily News” dezvăluia că Oswald l-a vizitat de cel puţin două ori pe Ruby în cabaretul său, „Caruselul”). Bill Chesher a murit subit, în martie 1964. Cauza morţii, aşa cum se arată în certificatul de deces : infarct.

*Împuşcat “din greşeală”. Bill Hunter era reporter la cotidianul „Press-Telegramm” din Long Beach (California). În noaptea de 24 noiembrie 1963, la scurt timp după ce Ruby îl împuşcase pe Oswald, împreună cu colegul său, reporterul Jim Koethe, Hunter a scotocit prin apartamentul lui Ruby, mai înainte ca să fi venit poliţia. La 23 aprilie 1964, un martor a relatat Comisiei Warren despre acţiunea lui Hunter. Câteva ore mai târziu, Hunter era mort. Potriviit protocolului poliţiei, el se jucase de-a „hoţul şi vardistul” cu un funcţionar de la poliţia criminală, în biroul de presă al staţiei de poliţie din Long Beach. „Din neatenţie”, pistolul poliţistului s-a descărcat. Fireşte, glonţul l-a atins mortal pe Hunter.

*Împuşcată într-un motel. Teresa Norton era una din secretarele cartierului general al lui John F. Kennedy. În august 1964 a fost găsită împuşcată într-un motel. Asasinul nu a lăsat nicio urmă.


*Lovitură de karate mortală la duş. Împreună cu Bill Hunter, Jim Koethe, de la „Dallas Times Herald”, participase la „percheziţia” făcută la 24 noiembrie 1963 la locuinţa lui Jack Ruby, după ce acesta îl ucisese pe Oswald. Koethe îl cunoştea îndeaproape pe Ruby şi lucra la o carte despre asasinarea preşedintelui. La 21 septembrie 1964, dimineaţa, pe când se afla sub duş, a primit o lovitură de karate în spate. Coloana vertebrală nu a rezistat.

*Împuşcată datorită unui jurnal secret. Mary Pinchot Meyer era una din cele mai bogate femei din societatea washingtoneză. Se pare că, demult, ea ar fi fost foarte apropiată de John. F. Kennedy că ţinea un jurnal intim despre această prietenie a lor. La 12 octombrie 1964 ea a fost găsită împuşcată în apropierea casei sale din Georgetown. Ulterior, jurnalul ei a fost confiscat, apoi distrus de către C.I.A.

*Accident de maşină. James Worrel a fost unul dintre martorii oculari ai asasinării preşedintelui. După tragerea gloanţelor fatale el a observat un om care ieşea din depozitul de unde se presupune că acestea au fost trase. Descrierea pe care i-a făcut-o nu corespundea cu înfăţişarea lui Oswald. În noiembrie 1964, James Worrel a murit într-un accident de automobil.

*Accident de maşină (din nou). William Whaley era şofer de taxi la Dallas. La noiembrie 1963, la amiază, după ce preşedintele fusese împuşcat, el l-a dus pe Lee Oswald de la o staţie de autobuz la locuinţa acestuia. În decembrie 1964, Whaley şi-a pierdut viaţa într-un accident de automobil.

*Infarct. Tom Howard era unul dintre avocaţii apărării asasinului lui Oswald, Jack Ruby. Dar nu numai atât. El se afla în garajul de la subsol al poliţiei din Dallas când Ruby l-a împuşcat pe Oswald. Mai mult: soţia lui Howard trăncănea adesea: „Cunosc foarte bine familia Johnson”. Prin Johnson ea înţelegea familia Lyndon B. Johnson, cel care, după moartea lui Kennedy, a venit la Casa Albă. Familiei Johnson îi aparţinea, între altele, şi apartamentul la care Oswald închiriase o cameră. La 27 martie 1965, Tom Howard a murit de atac de cord. Până atunci el nu avusese niciodată tulburări cardiace.

*Sinucidere prin somnifere. Ziarista Dorothy Killigallen l-a convins pe un judecător din Dallas să-i dea un permis pentru a-i lua un interviu lui Jack Ruby, aflat sub arest. La începutul lunii noiembrie 1965 ea a anunţat că, peste puţin timp, va face „dezvăluiri senzaţionale” despre moartea lui Kennedy şi cea a lui Oswald. Ambiţioasa ziaristă a fost găsită moartă la 8 noiembrie 1965 în apartamentul ei din New York. S-a constatat că băuse alcool şi luase o doză prea mare de somnifere.

*Infarct. Earlene Roberts era gazda la care locuia Lee Harvey Oswald. Earlene Roberts, care, după cât se pare, îl cunoştea şi pe Jack Ruby, a murit la 9 ianuarie 1966 de infarct.

*A intrat cu maşina într-un parapet de pod. Cu puţin timp înainte de asasinarea lui John F. Kennedy, Lee Bowers a observat, în spatele unei coline acoperite de iarbă, cum se deplasau mai multe automobile. Locul se afla la 50 de metri distanţă de strada de pe care au fost trase, puţin mai târziu, cele trei focuri care l-au doborât pe Kennedy. Devenind bănuitor, Bowers a comunicat poliţiei observaţiile sale. La 9 august 1966 Bowers a intrat, fără vreun motiv vizibil, cu automobilul său într-un parapet de pod. A murit pe loc.

*Trei dansatoare au murit suspect. Marilyn Delilah Walle era dansatoare de striptease într-un bar de noapte din Dallas („Caruselul”) care îi aparţinea lui Jack Ruby. La o lună după ce s-a căsătorit, la 23 august 1966, a fost împuşcată la Omaha (Nebraska). Colega ei, Nancy Jane Mooney, care a fost arestată în legătură cu evenimentele de la Dallas, s-a spânzurat în celula închisorii. O a treia dansatoare de la „Caruselul” a murit şi ea în circumstanţe care nu au fost elucidate nici până astăzi.


*Cancer. Jack Ruby, pe numele său Jacob Rubinstein, născut în 1911 la Chicago, era proprietarul mai multor baruri de noapte la Dallas. La două zile după asasinarea lui John F. Kennedy, el l-a împuşcat pe Oswald. Condamnat iniţial la moarte pe scaunul electric, apoi declarat iresponsabil el urma să fie judecat pentru a doua oară într-un nou proces. Dar acesta nu a avut niciodată loc. După o detenţiune preventivă de trei ani a fost internat, ca suspect de cancer pulmonar, la acelaşi spital unde fusese adus şi Kennedy după atentat. Acolo a murit, la 3 ianuarie 1967, în vârstă de 55 de ani, de cancer. Ziaristul american Penn Jones afirmă că în spital i-au fost injectate celule canceroase. Faptului nu i se dă prea multă crezare.

*Sinucidere cu medicamente. David William Ferrie era detectiv particular, pilot şi patronul unei întreprinderi de închiriat taxiuri aeriene. În ziua asasinării preşedintelui a plecat in Texas împreună cu doi prieteni. Scurt timp după aceea a fost arestat. Motivul: împreună cu Oswald şi cu alţi suspecţi ar fi plănuit asasinarea lui Kennedy. Cel puţin acest lucru îl afirmă procurorul din New Orleans, Jim Garrison. Însă, ulterior el a fost nevoit să-l elibereze pe Ferrie. Dar patru ani mai târziu, Garrison a vrut să-l interogheze din nou pe Ferrie. N-a mai apucat. La 22 februarie 1967, Ferrie a fost găsit mort în apartamentul său. Poliţiştii au găsit în mâna lui un flacon cu tablete.


*Împuşcat în hotel. Robert F. Kennedy, fratele mai mic al preşedintelui asasinat al S.U.A., fusese ministru al justiţiei şi procuror federal general. Comportamentul lui după asasinarea fratelui său a fost straniu: a declarat că adjunctul său, Nicholas Katzenbach, a revocat la numai 14 ore de la atentat, o vastă operaţiune lansată de F.B.I. pentru găsirea complicilor lui Oswald. Relaţiile tot mai încordate care au existat între Bob Kennedy şi succesorul preşedintelui Kennedy au avut drept consecinţă demisia lui Robert Kennedy din funcţia de ministru al justiţiei, în 1964. În 1968, el şi-a prezentat candidatura la preşedinţie din partea Partidului Democrat. A fost împuşcat în iunie, în cursul unei reuniuni electorale, într-un hotel din Los Angeles, de către un student, Sirhati Sirhan. O zi după aceea, Bob Kennedy a murit.


*Sinucidere? Clay Shaw era un cunoscut om de afaceri din New Orleans. În martie 1967, el a fost arestat, fiind bănuit de a fi participat, împreună cu Oswald, la un complot vizând asasinarea preşedintelui Kennedy. Doi ani mai târziu, Shaw a fost eliberat de către un tribunal. La 15 august 1974 a fost găsit mort în locuinţa sa. Cauza decesului nu a fost niciodată bine elucidată.

*Sinucidere? Roger Dean Craig era locţiitor de şerif la Dallas şi a fost martor ocular al asasinării lui Kennedy. În contradicţie cu rezultatele cercetărilor oficiale, el a afirmat că Oswald a avut un complice. În 1967, Craig a fost destituit din poliţie. În mai 1975 a fost găsit mort, cu un glonţ în piept. Alături de el se afla arma din care fusese tras focul şi o scrisoare de adio.

*Împuşcat în gură şi gât. Sam Giancana era unul din cei mai puternici mafioţi din Chicago. În iunie 1975 el a vrut să facă o depoziţie în faţa unui comitet senatorial care se ocupa cu dedesubturile afacerii Kennedy. La 19 iunie, pe când îşi lua cina în bucătăria locuinţei sale din Chicago, un ucigaş rămas neidentificat i-a tras şase gloanţe în gură şi în gât.


*Dispărut. James Riddie (Jimmy) Hoffa era şeful sindicatului camionagiilor, personalitate în jurul căreia s-au încins multe scandaluri şi care constituia veriga de legătură dintre C.I.A. şi Mafia. Cel puţin aşa afirmă Charles Crimaldi, fost ucigaş al mafiei din Chicago care a scris şi o carte – „Contract Killer”. În carte, el descrie cum agenţi ai C.I.A. l-au dat jos pe influentul lider sindical, care de altfel îl cunoştea şi pe Jack Ruby. Hoffa a trebuit să ispăşească o pedeapsă de opt ani închisoare pentru luare de mită. După numai patru ani însă el a fost eliberat. La 30 iulie 1975, a fost văzut într-un cartier periferic al Detroitului, stând de vorbă cu doi mafioţi. Ulterior, în faţa unui local a fost găsit automobilul lui. Din el, nicio urmă.

*Sugrumat şi împuşcat. John Roselli făcea parte din familia mafiotă a lui Sam Giancana. În vara anului 1976, Roselli, atunci în vârstă de 70 de ani, a început să depună mărturie în faţa unui comitet senatorial cu privire la relaţia dintre asasinarea lui Kennedy, Mafia, C.I.A. şi F.B.I. Dar după numai câteva zile, la 7 august 1976, a fost găsit mort. Pe gât avea urme evidente de sugrumare, iar în corp mai multe gloanţe. Cadavrul a fost descoperit într-un butoi de ulei legat cu lanţuri, care zăcea pe fundul golfului Miami.


Vezi toate știrile în timp real și pe telefonul tău mobil: www.crimetv.ro


4 comentarii la "Asasinarea lui Kennedy si cele 30 de cadavre / MATERIAL COMPLET"

  1. suzzy spune:

    E un articol foarte interesant care pune materia cenusie la treaba. Ma intreb cine este adevaratul asasin si adevaratul scop al acestui asasinat. Mi se pare o prostie sa crezi ca JFK a fost impuscat de un om oarecare din motive banale.

  2. Catalin spune:

    Unii zic ca asasinatul a fost pus la cale de Uniunea Sovietica, dar dupa parerea mea, JFK a fost asasinat de acei oameni care nu erau multumiti de felul in care el rezolva problemele Statelor Unite ale Americii. Probabil au fost persoane care si-au dorit al III-lea razboi mondial, razboi pe care JFK l-a prevenit.

  3. Magy spune:

    “Spune-mi cu cine te insotesti ca sa iti spun cine esti”. Kennedy a colaborat cu mafia atat in cursa pentru presedentie cat si in incercarea de asasinare a lui Castro. Sam Giancana, seful crimei organizate din Chicago, ii spunea prietenei lui ca fara el Kennedy nu ar fi ajuns presedinte. Era adevarat. Cu ajutorul lui Kennedy, mafia a primit tot felul de arme experimentale pentru a-l elimina pe Castro. Procedand asha, Kennedy dupa parerea mea a ajuns si el tot mai mult dupa asemanarea unui mafiot, si nu a mai putut scapa de asemanarea asta. A si murit ca un mafiot, impuscat in gat si de 2 ori in cap. ( studii recente arata ca au fost 2 headshoturi la fractiuni de secunda diferenta )

  4. Peace! spune:

    Dupa atatia ani, inca mai exista suspiciuni legate de asasinare….
    Din cate am citit eu, JFK NU a fost un presedinte cu intentii rele.
    Asa e cand incerci sa faci o schimbare, chiar daca este o schimbare cu intentii bune, sunt oameni care nu accepta, pentru ca le strica planurile.
    Majoritatea presedintilor sunt ca niste mascote, manipulate de catre cei din “umbra”.

Lăsați un comentariu


Comentați cu atenție! Vizitatorii își asumă responsabilitatea pentru textul introdus!


%d blogeri au apreciat: