Acasă » Dosare » Singura femeie papa – Papa Anglicus al VIII-lea

Singura femeie papa – Papa Anglicus al VIII-lea

Foarte multe voci afirma ca in rindul papilor din secolul al IX-lea D.H. a existat si o femeie papa, Papeasa Ioana. Travestindu-se in barbat, sub numele de Papa Anglicus al VIII-lea, Ioana a pastorit biserica catolica timp de 18 luni. Papeasa Ioana a fost subiectul unui roman, si mai multor filme.

Pe scurt, povestea Ioanei

Ioana a fost fiica calugarului englez Williglad si al Iuditei – calugarii englezi aveau voie sa sa casatoreasca. S-a nascut la Maienta, in anul 818.

Tatal sau a invatat-o sa citeasca si sa spuna rugaciuni in limba engleza, greaca si latina. Cind Ioana a implinit 8 ani, mama ei s-a stins din viata. Indemnata de tatal ei, Ioana a inceput sa citeasca carti de dogmatica, scolastica, magie, demonologie etc, pentru a o pregati “de viata”. Fetita avea o memorie nemaipomenita si tinea predici religioase alaturi de tatal ei.

La 14 ani, a ramas si fara tata. Lipsa adapostului si hranei a determinat-o sa se calugareasca, cu atit mai mult cu cit si-a dat seama ca tot ceea ce invatase era doar o cultura religioasa.

Astfel, Ioana s-a oprit la Manastirea de maici din Mosbach. Vazind cu cine are de-a face, stareta a instalat-o in chilia care era, totodata, si biblioteca. Aici, Ioana a stat doi ani si a citit tot ce a gasit in biblioteca.

Intr-o zi, monseniorul Raban, conducatorul manastirii de calugari benedictini din Fulga, l-a trimis pe calugarul Fromentin cu o scrisoare catre stareta prin care o ruga sa-i trimita o copie dupa “Epistolele Sf. Pavel”, dar scrisa cu litere de aur.

Pentru ca aceasta lucrare ii trebuia intr-o luna, Raban i-a spus saretei sa-l retina si pe Fromentin care urma sa o ajute pe Ioana sa finalizeze lucrarea.

In timpul in care au lucrat impreuna, Ioana si Fromentin s-au indragostit. Ziua despartirii celor doi tineri s-a incheiat cu lacrimi. La putin timp dupa acest episod, Ioana a primit o scrisoare de la Fromentin in care ii cerea sa se intilneasca pentru a fugi de la manastire.

Fuga

Fara sa ezite, Ioana s-a dus imediat la locul stabilit. Aici Fromentin a imbracat-o intr-un costum barbatesc, pentru a putea fi primita, ca neofit, in manastirea de calugari benedictini, condusa de batrinul senior Raban.

Ioana a devenit “fratele Ioan” si a putut sa locuiasca in aceeasi chilie cu fratele Fromentin.

Tinerii au ajuns curind secretarii lui Raban. Sapte ani s-au scurs fara ca cineva sa-si dea seama de adevarata identitate a fratelui Ioan.

In cei sapte ani “de miere”, totul a mers bine pina cind, intr-o noapte, un calugar care asculta la usa chiliei lui Fromentin a auzit vorbe de dragoste si scirtaitul patului. Acesta le-a “urat” – “sa-i bata Dumnezeu de homosexuali”.

In dimineata urmatoare, tinerii si-au luat in graba mare citeva lucrusoare, si magarul, si au fugit din manastire, pribegind prin lume timp de un an, pina au ajuns la Atena. Acolo au participat la un serviciu religios condus de episcopul Atenei.

La iesirea din biserica, cei doi calugari benedictini, cu glugile trase pe ochi, au fost inconjurati de multimea curioasa, pentru a-i privi mai bine. Cu ajutorul episcopului Nicetas au putut scapa de oamenii care se strinsesera in jurul lor.

Episcopul i-a luat la palat si le-a oferit casa si masa timp de citeva zile. Uimit de cita carte stia “parintele Ioan”, Nicetas i-a cazat pe cei doi calugari benedictini in manastirea Dafne, de la periferia Atenei. Aici Ioana si Fromentin au locuit opt ani, timp in care “parintele Ioan” tinea cu regularitate predici frumoase care a atras multi oameni din Atena.

Roma

Ioana implinise 30 de ani si nu mai vroia sa stea in acel schit. Simtea ca trebuie sa schimbe ceva, ca are alta chemare careia trebuia sa i se dedice.

Cu acest gind, cei doi au pornit la drum si dupa citeva zile au ajuns in portul Pireu, pentru a se imbarca pe o corabie cu destinatia Roma.

Cum Ioana stia si limba latina, au gasit o corbie care pleca in dimineata urmatoare la Roma.

Si-au gasit un loc de dormit pentru o noapte si cum s-a crapat de ziua, Ioana a fugit de linga Fromentin, s-a urcat pe corabie, si dusa a fost.

Ajunsa la Roma si imbracata in haine de calugar si-a cautat de lucru. A apelat la Colegiul Sf. Martin si a cerut sa lucreze sa aiba din ce trai.

Dupa o examinare de mai bine de trei ore “calugarul Ioan” a uimit preotii cu invatatura lui si a fost numit profesor de teologie. Ioana a schimbat haina de calugar cu cea de professor de Colegiu fara sa i se afle adevarata indentitate.

Timp de citiva ani “profesorul Ioan” a predat lectii la colegiu.

Reputatia de care se bucura a fost cunoscuta si in strainatate. Papa Leon al IV-lea, asista la cursurile “profesorului” de la Colegiu.

Batrin si reumatic, l-a atasat pe “profesorul Ioan” persoanei sale cu titlul de “secretar secret”. Imediat profesorul a primit un alt costum conform functiei primite.

Implinirea visului

In scurt timp, Papa Leon al IV-lea, fiind impresionat de dragostea de munca si supusenia secretarului sau Ioan, l-a numit pe acesta fiul lui. Cu timpul, “secretarul Ioan” si-a cistigat stima tuturor acelora care aveau probleme cu Sfintul Scaun.

La un moment dat, batrinul Papa Leon a cazut bolnav la pat, unde a ramas pina in clipa mortii.

Inainte de a-si da sufletul, papa i-a cerut secretarului Ioan sa aiba grija de unicul nepot, Florus, care nu implinise 20 de ani si pe care il ridicase la rang de camerist secret, gata oricind sa sara la chemarea papei.

Ceremoniile de inmormintare a Papei au durat putin. Trebuia ales un nou papa. Populatia Romei, adunata in piata Sf. Petru, l-a ales ca papa pe secretarul Ioan.

Astfel, acesta a devenit Papa Anglicus al VIII-lea. Ioana isi realizase visul din tinerete. Iubit si respectat de toata lumea, “papeasa”, la cei 40 de ani pe care nu-i arata, simtea nevoia de o dragoste la fel cum fusese cea cu Fromentin, timp de 15 ani.

Cum patul papei era alaturi de camera unde dormea Florus, “papeasa” s-a aruncat in bratele acestuia. Nimeni nu stia de dragostea lor.

In anul acela a fost o vara secetoasa. S-a organizat o procesiune pentru a-l ruga pe Dumnezeu sa-i scape de seceta.

Papa, calare pe asin, cu dureri mari de stomac a condus procesiunea pina in centrul pietii, a stropit cu apa sfintita cele patru puncte cardinale apoi a luat in maini o icoana mare si grea pentru a face cu ea semnul crucii.

Deodata icoana i-a cazut si papa s-a prabusit la pamint, lovindu-se cu capul de caldarim.

Preotii adunati in cerc in jurul papei i-au sarit imediat in ajutor, i-au desfacut hainele, la git, pentru a lua cit mai mult aer. Intentionind sa-i defaca cureaua de la pantaloni, dintre picioarele papei a cazut un prunc care tipa de mama focului.

Preotii s-au retras imediat, facindu-si semnul crucii, lasind loc publicului care s-a repezit la Papa Ioana. L-au omorit si au omorit pruncul nou nascut.

Dumnezeu se revoltase contra unui sacrilegiu atit de monstrous. Toata lumea a aflat ca papa era femeie si se numea Ioana.

Explicatiile le-a dat Florus care era acolo. Acesta a ingropat-o pe Ioana chiar in locul unde a fost ucisa si s-a ascuns intr-o manastire si acolo si-a gasit sfirsitul.

Papeasa Ioana a constituit o lectie amara pentru Vatican. Pentru a nu se mai repeta o astfel de greseala, s-a marit vigilenta Vaticanului. Astfel, viitorul papa este asezat pe un scaun fara fund pentru a se verifica daca este barbat.

Catolicii nu vor sa discute despre Papeasa Ioana, i-au sters numele din evidenta papilor, dar au mai ramas unele insemnari cu numele ei.


Vezi toate știrile în timp real și pe telefonul tău mobil: www.crimetv.ro


Lăsați un comentariu


Comentați cu atenție! Vizitatorii își asumă responsabilitatea pentru textul introdus!