Proiectul Rosia Montana: 16 ani de exploatare, 4 miliarde la bugetul de stat

Un proiect care a suscitat inca de la inceput dezbateri aprige a fost controversatul proiect Rosia Montana. Cine are de castigat si cine de pierdut? Este un proiect avantajos pentru Romania? Parerile sunt impartite. Vorbim de cel mai mare proiect minier aurifer de exploatare la suprafata din Europa, iar, prin demararea lui, se estimeaza ca Romania va deveni cel mai important producator de aur din Europa.

16 ani de exploatare, 314 tone de aur si 1480 tone de argint.

Proiectul Rosia Montana este un proiect de exploatare miniera a zacamintelor de aur in zona localitatii Rosia Montana, din Muntii Apuseni din Romania. Proiectul a fost initiat de societatea comerciala Rosia Montana Gold Corporation care, dupa o perioada de explorari, a solicitat obtinerea aprobarilor legale pentru exploatarea de suprafata a resurselor aurifere din zona. Proiectul de exploatare la suprafata este propus pentru o perioada de aproximativ 25 de ani (2 ani – etapa de constructie, 16 ani – etapa de exploatare, aproximativ 7 ani – etapa de inchidere si reabilitare). Proiectul se va intinde pe o suprafata de 12 km² si prevede dezvoltarea a patru cariere (Cetate, Carnic, Jig si Orlea), urmand a fi extrase 314 tone de aur si 1480 tone de argint.

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este o companie romaneasca, cu sediul in Judetul Alba laRosia Montana. Compania a fost infiintata in anul1997, in urma unor fuziuni succesive si prin asociere cu compania miniera de stat Minvest S.A. Deva. Actionarii RMGC sunt Gabriel Resources cu 80,46% din totalul actiunilor, actionar majoritar (cotata la Bursa din Toronto) si compania miniera de stat Minvest Deva cu 19,31% din capital. Licenta de concesionare a fost primita in 1997, si a fost acordata pentru 20 de ani, mai precis pana in 2017.

In prezent, in ceea ce priveste componenta de mediu a acestui proiect, proiectul Rosia Montana este in plin proces de evaluare a impactului asupra mediului, inca din septembrie 2010. Reprezentantii Ministerului Mediului si Padurilor spun ca vor propune Guvernului aprobarea acordului de mediu pentru proiectul minier doar in cazul in care exista certitudinea ca investitorul va respecta cele mai bune practici in ceea ce priveste mineritul, pentru a nu fi afectat mediul.

Cat priveste partea economica Proiectul Rosia Montana este de competenta Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. Desecretizarea contractului si afisarea lui pe site-ul Ministerului Economiei arata ca Rosia Montana Gold Corporation poate vinde in avans productia de aur, iar firma de stat romaneasca nu poate incasa dividendele daca are datorii catre Gabriel Resourses. „Societatea va comercializa atat produse semifinite (concentrate), cat si finite (dorebare) ori sub forma de lingouri pe piata interna si la export, conform reglementarilor si prevederilor legale aplicabile. Societatea va putea sa vanda anticipat produsele mentionate, in vederea finantarii operatiunilor sale”, se arata in actul constitutiv al RMGC din 2011, care inlocuieste statutul companiei din anul 2000.

3 miliardari de renume in industria aurului in spatele Proiectului

In spatele firmei canadiene Gabriel Resources, care detine peste 80% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation, se regasesc miliardari din business-ul mondial, printre care John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan, care  au investit sute de milioane de dolari in proiectul minier din Apuseni.

John Paulson a devenit miliardar in 2007, cand a facut, personal, 3,5 miliarde de dolari pariind impotriva creditelor ipotecare subprime. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului. Paulson si-a inceput cariera la fondul de hedging Odyssey Partners si a devenit mai tarziu director la Bear Stearns, banca americana de investitii care a dat faliment in prima parte a anului 2008. A fondat Paulson & Co. in 1994 si este pe locul 39 in ultimul top Forbes privind miliardarii lumii, cu o avere de 16 miliarde de dolari.

Beny Steinmetz controleaza a doua avere din Israel, estimata de Forbes la 6 miliarde de dolari, mai mica doar decat cea a familiei lui Sammy Ofer, decedat in luna iunie. Steinmetz a facut bani din diamante si aur si a vandut in 2010 grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din actiunile companiei sale din Guinea, care se ocupa cu mineritul fierului. Zacamintele preluate de Vale sunt considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume. Steinmetz mai are afaceri in imobiliare, inclusiv in Romania, unde este implicat, in Bucuresti, in proiectul rezidential West Park din Militari, prin intermediul firmei Seven Hills.

Thomas Kaplan ocupa locul 736 in topul Forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari, este „un istoric cu educatie la Oxford care s-a reprofilat in investitor” si pariaza masiv pe aur. A facut avere din gaze naturale, dupa ce a cumparat licente de exploatare in Texas care au oferit accesul la zacaminte de 68 miliarde metri cubi. Forbes il descrie prin intrebari retorice: „De ce il urmeaza marile fonduri de hedging pe Tom Kaplan in investitii pe aur?”.

1,8 miliarde USD se estimeaza ca vor intra la bugetul de stat

Conform estimarilor din Planul de afaceri al proiectului minier se prevad beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia Romaniei. Dintre acestia, 1.8 miliarde USD se estimeaza ca vor intra direct la bugetul de stat. Restul de 2.4 miliarde USD reprezinta sume estimate de Oxford Policy Management a fi cheltuite in Romania cu forta de munca necesara derularii proiectului, diverse constructii, consumuri de energie electrica, materiale, transport, reactivi, piese de schimb si altele. Aceste sume constituie o potentiala investitie in economia Romaniei si reprezinta contravaloarea fortei de munca folosita, plata intreprinzatorilor si companiilor romanesti ce vor furniza produse si servicii pentru RMGC, in faza de constructie si cea de operare.

Aproximativ 1800 de persoane afectate de Proiect

Proiectul afecteaza 38% din suprafata comunei Rosia Montana si aproximativ 1800 de persoane, care trebuiesc stramutate, precum si demolarea a 740 case si cateva biserici cu cimitirele lor. Operatiunea a starnit o puternica reactie negativa si nemultumirea a numerosi localnici, chiar daca un numar insemnat au acceptat ofertele atragatoare de compensare financiara din partea firmei. Peste 300 de persoane din Bucuresti, dar si din zona Rosia Montana, Cluj, Brasov si Timisoara, au protestat in fata Ministerului Mediului din Piata Constitutiei, impotriva Proiectului „Rosia Montana”. Proiectul este combatut de mai multe asociatii non-guvernamentale grupate sub numele „Romania fara cianuri”, de Academia Romana prin Declaratia Academiei Romane in legatura cu proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana, Academia de Studii Economice Bucuresti, in urma unor analize stiintifice date publicitatii.

Traian Basescu, sustinator al Proiectului, combatut de ONG-uri

Traian Basescu s-a declarat, in ultima vreme, un sustinator al demararii exploatarii miniere de la Rosia Montana, el chiar facand o vizita in zona, mentionand ca o parte din resursele aurifere vor ajunge in rezerva Bancii Nationale. „O solutie de deblocare mi se pare un referendum local. Ce probleme am eu, de la Bucuresti, legate de Rosia Montana? Ca e exploatare locala. Daca vrem sa facem o verificare prin referendum, si cred ca este justificat un referendum, trebuie sa-l facem in zona care va fi afectata. Altfel, ce treaba credeti ca are cel care locuieste la Suceava cu Rosia Montana sau cel de la Constanta?”, a spus Traian Basescu. Aflat in vizita la Rosia Montana Traian Basescu a declarat ca proiectul trebuia sa inceapa din 1997, dar „lasitatea” oamenilor politici a impiedicat acest lucru. „Este esential ca Guvernele sa ia deciziile care trebuie. In primul rand, ce trebuie este sa scapam de ce vedeti aici. Daca ati filmat, ar fi extraordinar sa dati la televizor. Sa inteleaga romanii ce dezastru ecologic este acum aici la Rosia Montana. In al doilea rand, orice tara care are resurse le foloseste pentru cetatenii sai. In al treilea rand, aceste resurse creeaza locuri de munca. Nu sunt adeptul lasitatii institutionale.De dragul de a fi mangaiat pe crestet de un ONG vocal, de o televiziune mai mult sau mai putin nationala sau antinationala, poate interveni si lasitatea”.

In replica, reprezentantii ong-urilor spun ca poluarea despre care presedintele afirma ca ar exista la Rosia Montana, nu se poate combate cu o poluare si mai mare. Aceasta poluare nu se poate spala cu cianura, cel putin nu din perspectiva normelor de protectie a mediului. In plus, ceea ce nimeni nu spune raspicat despre Rosia Montana, este legatura acesteia cu Patrimoniul National si anume cu vestigiile arheologice clasate ca monumente istorice de Clasa A. In prezent, Ministerul Culturii refuza sa faca publice rapoartele arheologice intocmite de investitorul privat S.C. RMGC SA, existand in acest sens si un litigiu pe rol intre CRJ, Greenpace si Ministerul Culturii”, sustine Catalina Radulescu, avocat la Centrul de Resurse Juridice.

In plus, Proiectul incalca de asemenea Conventia de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii in exploatarile miniere pe teritoriul Uniunii Europene. Monica Macovei sustine ca intreaga procedura ar trebui reluata si intoarsa la Agentia Nationala de Resurse Minerale si Guvern. Iar Agentia trebuie sa verifice daca se poate exploata aurul si prin alte metode, nu cu cianura, iar daca nu, sa se renunte la acest proiect.

Daca Proiectul va primi toate avizele, acesta va demara in 2014.