Cat de importante sunt voturile romanilor stabiliti in strainatate? In ce masura ar putea cantari acestea la viitoarele alegeri? Am putea spune ca destul de mult, amintindu-ne ca la ultimul scrutin voturile din strainatate au facut diferenta. Si cum anul acesta vom avea parte din nou de alegeri, ramane de vazut si cine va beneficia de pe urma lor.

Avand in vedere ca dreptul de vot al cetatenilor romani este un drept stabilit prin Constitutie, si cei care s-au stabilit in strainatate pot vota. Discutia care a suscitat insa, cea mai mare dezbatere, este cea legata de modul in care acestia isi exercita votul. In prezent ei o pot face numai la sediile misiunilor diplomatice ale Romaniei, deschise in respectivele state. Multi politicieni, in special cei din arcul guvernamental, au sustinut insa, ca deplasarea la centrele de vot este destul de dificila, avand in vedere distantele mari dintre orase, ingradindu-se astfel dreptul acestora de a-si exprima optiunea electorala. Guvernul Boc a gasit si o solutie care a pus clasa politica pe jar: Legea privind votul prin corespondenta.

Votul prin corespondenta, asa cum e propus in Romania

Proiectul de lege propus reglementeaza posibilitatea ca cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate sa poata vota prin posta. Potrivit proiectului, alegatorul roman poate comunica in scris misiunii diplomatice a Romaniei din statul de domiciliu sau resedinta sau la oficiul consular al Romaniei in a carui circumscriptie consulara isi are domiciliul sau resedinta ca doreste sa isi exercite votul prin corespondenta pana cel mai tarziu cu 60 de zile inainte de data scrutinului. Este prevazuta si posibilitatea ca alegatorul care si-a exprimat optiunea de a-si exercita dreptul de vot prin corespondenta sa isi schimbe optiunea dar nu mai tarziu cu 45 de zile inainte de data scrutinului. Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice si oficiile consulare vor constitui un Registru al alegatorilor romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate care voteaza prin corespondenta in format electronic, cu posibilitatea de a fi tiparit. Baza de date creata va fi detinuta de Autoritatea Electorala Permanenta. Ministerul Afacerilor Externe are obligatia de a verifica si actualiza datele din Registrul al alegatorilor romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate care voteaza prin corespondenta. Cu 40 de zile inainte datei scrutinului va fi transmis de la Ministerul Afacerilor Externe la Autoritatea Electorala Permanenta in format electronic Registrul alegatorilor romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate care voteaza prin corespondenta, care in 10 zile realizeaza listele cuprinzand alegatorii romani care voteaza prin corespondenta.

Listele intocmite de Autoritatea Electorala Permanenta se vot transmite la Ministerul Administratiei si Internelor, la Biroul Electoral Central si la Ministerul Afacerilor Externe. Ministerul Afacerilor Externe transmite in format electronic misiunilor diplomatice si oficiilor consulare listele cuprinzand alegatorii romani care voteaza prin corespondenta. Sectiile de votare vor folosi aceste liste pentru a preveni votarea, de catre aceeasi persoana, atat prin corespondenta, cat si personal la sectiile de votare din tara sau din strainatate. Cetatenii romani inscrisi in Registrul alegatorilor romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate care voteaza prin corespondenta vor primi, prin corespondenta, de la misiunea diplomatica sau oficiul consular caruia i-a fost adresata initial cererea de inscriere, documentele necesare exprimarii votului. Practic, in acest caz, optiunea de vot se exercita in baza unui atestat pentru exercitarea prin corespondenta a dreptului de vot, prevazut cu elemente de siguranta. Atestatul pentru exercitarea prin corespondenta a dreptului de vot contine si o declaratie pe proprie raspundere a alegatorului ca optiunea sa electorala nu a fost influentata, iar secretul votului nu a fost afectat. Cetatenii romani care si-au exprimat optiunea de a vota prin corespondenta, vor transmite votul lor misiunii diplomatice sau oficiului consular la care a fost inregistrata cererea initiala. Este necesar ca plicurile care contin optiunea de vot sa ajunga la sediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare cel mai tarziu in ziua anterioara votarii. In privinta alegerilor prezidentiale, proiectul mai prevede ca, in cazul organizarii unui al doilea tur de scrutin, alegatorul care voteaza prin corespondenta va primi un buletin de vot ce va cuprinde un patrulater in care trebuie sa scrie olograf numele si prenumele candidatului pentru care opteaza.

In prezent, proiectul se afla inca pe masa Guvernului, intampinand opozitie din partea reprezentantilor UDMR, care sunt de parere ca securitatea votului lasa de dorit. Actualul Guvern, condus de Mihai Razvan Ungureanu, si-a propus adoptarea acestuia pana cel tarziu la sfarsitul lunii aprilie. Proiectul a fost criticat si de Opozitie, care sustin ca acesta nu este altceva decat un alt tertip al Puterii de a incerca fraudarea alegerilor viitoare.

In multe state sistemele de vot prin corespondenta si cel electronic au fost implementate in urma cu zeci de ani, in unele state chiar si acum mai bine de 100 de ani. In cele mai multe cazuri insa, aceste sisteme sunt practicate in interiorul granitelor si nu si in afara lor.

Dorinta de simplificare a procesului de vot a determinat autoritatile mai multor state de a gandi un sistem de vot prin posta sau pe internet, in speranta de a creste numarul participantilor la scrutin, avand in vedere ca acesta este din ce in se mai scazut in ultimii ani.

Australia a introdus inca din 1901, cu mult inaintea altor democratii, concepte noi constitutionale ca sufragiul universal, dreptul femeilor de a vota, secretul votului si votul prin corespondenta. De asemenea, militarii din strainatate ai Australiei pot vota online.

In Statele Unite ale Americii se voteaza prin corespondenta inca din 1942 la alegerile prezidentiale, legislative locale si pentru referendum. Cetatenii care s-au inregistrat in prealabil ca alegatori opteaza pentru aceasta si primesc buletinul cu trei saptamani ianinte de data alegerilor. Un plic sigilat cu votul se introduce in alt plic, care nu are nevoie de timbru sau de taxe postale obisnuite daca e trimis din alta tara. In statul Oregon, cetatenii au optat prin referendum ca toate alegerile sa se faca prin posta.

Franta, din 1976, a optat pentru un sistem mixt (votul in persoana si votul prin reprezentant). In vara lui 2006, Franta a testat un sistem de vot electronic pentru alegerile pentru AFE (Assemblée des Français de l’Étranger – Adunarea Francezilor din Strainatate). Softul Cybetrvote a fost considerat destul de complicat, cu o saptamana inainte de votare, votantul trebuind sa confirme inregistrarea si sa testeze compatibilitatea calculatorului, inclusiv a softului Java virtual machine. In cele din urma, doar putin peste 10.000 de votanti au folosit sistemul din cei peste 28.000 inscrisi. Experti in calculatoare au facut rapoarte separate referitoare la sistemul folosit in care au aratat ingrijorari similare. Alte masini de vot au fost folosite in primul tur al alegerilor prezidentiale din 2007 in 82 de localitati ca un test, rezultatele au fost tot neconvingatoare. La inceputul acestui an, Gruvernul francez a decis sa experimenteze pentru prima data votul prin intermediul Internetului, oferind astfel posibilitatea de a vota unui milion de francezi din strainatate. Daca experimentul este concludent, aceasta posibilitate de vot va fi folosita si pentru alte alegeri decat cele legislative, atat in Franta cat si in alte tari

In Germania se utilizeaza votul prin corespondenta in interiorul granitelor din 1985. In martie 2009,Curtea Constitutionala Federala a Germaniei a decis ca votul electronic, utilizat partial, timp de 10 ani, in Germania este neconstitutional, din cauza cauza lipsei de transparenta si pentru ca permite erorile si fraudele. Aceasta decizie a venit dupa o dezbatere publica aprinsa si dupa ce, in 2005, 45.000 de cetateni au votat o petitie pentru renuntarea la votul electronic.

Din 1992, Irlanda a introdus votul prin corespondenta la alegerile prezidentiale, legislative, locale si referendumuri. Un raport al unei Comisii Independente privind votul electronic din 2006 a amanat aplicarea unui sistem electronic de vot, consideradu-se la acel moment ca nu se poate recomanda folosirea acelui sistem. Prin raport s-a cerut imbunatatirea sistemului prezentat pe nu mai putin de opt directii principale, de la adoptarea unor sisteme de securitate adecvate pana la inlocuirea softului folosit pentru indeplinirea tuturor criteriilor impuse. Votul prin corespondenta postala din Irlanda pentru cei din afara granitelor este utilizat doar de membrii Corpului Diplomatic si militarii aflati in misiune.

Italia practica din 2003 votul prin corespondenta in interiorul granitelor. Cand a fost introdus rata participarii la vot a crescut la 42%. Un sistem de numarare electronica a voturilor a fost testat la alegerile din Italia din aprilie 2006. Sistemul a fost utilizat in cateva sectii de vot in paralel cu operatiunile clasice de contabilizare a numarului de voturi. Dar observatori oficiali ai operatiunilor de numarare au aratat serioase probleme in practica, plecand de la siguranta sistemului folosit si pana la elementul uman implicat. De asemenea, sistemul a permis corectarea manuala a unor erori in datele introduse, punand insa in discutie atat sistemul informatic, care a costat statul italian 37 de milioane de euro, cat si instruirea oamenilor care l-au utilizat. In ceea ce priveste votul prin corespondenta pentru cei din afara granitelor, prima condiție sa poata vota este sa sa fie inscriși pe listele electorale ale rezidenților in strainatate.  Posibilitațile sunt doua, votul in Italia sau votul prin corespondența.  Prima opțiune presupune anunțarea misiunii diplomatice din țara de rezidența de intenția de a vota in Italia. Termenul pentru comunicarea intenției este de zece zile de la anunțarea scrutinului pentru a anunța ca voteaza acasa. In caz contrar, vor putea prin corespondența. Primesc acasa plicul cu buletinul de vot, bifeaza opțiunile, dupa care il pun intr-un alt plic, pe care-l expediaza pe adresa misiunii diplomatice din țara de rezidența. O categorie aparte o reprezinta militarii sau forțele de ordine aflate in misiune, funcționarii publici sau profesorii universitari și familiile lor, care pot vota chiar daca nu sunt inscriși in listele electorale ale rezidenților in strainatate.

Estonia, din 1992, a optat pentru un sistem mixt tot in interiorul granitelor (votul in persoana, votul prin corespondenta si votul electronic). In alegerile parlamentare de la sfarsitul lui februarie 2007, peste 30.000 de persoane si-au exprimat opinia prin votul electronic, folosind cartile de identitate electronice, care contin si un cip electronic.

In Olanda din 1989 s-a stabilit ca se poate vota prin corespondenta, prin reprezentare sau electronic. Masinile de vot numite Nedap erau folosite pentru peste 90% din voturile din Olanda. Acestea au fost atacate, in octombrie 2006, de un grup numit “Nu avem incredere in computerele de vot” intr-o demonstratie in direct pe postul national de televiziune. Intregul proces a fost apoi esplicat stiintific intr-un raport public care explica cum merge programul, cum a fost creat software-ul de crack si cum au capatat controlul asupra rezultatelor votului. Dupa intense dezbateri privind votul electronic, in luna mai 2008, Olanda a decis sa nu introduca votul electronic, tot din cauza multitudinilor de erori stabilite.

Noua Zeelanda a ales si doua metode alternative pe langa metoda clasica de a vota in interiorul granitelor – votul prin corespondenta si votul fax si le aplica cu succes, din 1957, la alegerile legislative, alegerile locale si referendum.

In Marea Britanie s-a introdus votul prin corespondenta si votul prin reprezentare inca din 1918. Marea Britanie, in 2000, 2003, 2004 si 2006, a testat votul electronic. Rapoartele ulterioare ale observatorilor din partea organizatiilor societatii civile din Marea Britanie au etichetat acest mod de scrutin ca fiind „un sistem de cutie neagra”, in care mecanismele de inregistrare si tabelare a voturilor sunt ascunse de ochii votantilor, lasand sistemul deschis erorilor si fraudelor.

In Spania cetatenii care locuiesc peste hotare si sunt inscrisi pe listele electorale ale locuitorilor Comunitatii Madrid plecati in strainatate pot vota prin corespondenta. Sistemul a fost instituit in 1985. Alegatorul trimite cererea de vot, o copie xerox a pasaportului sau a buletinului (emise de autoritatile spaniole) sau un document care sa le ateste nationalitatea sau faptul ca sunt inscrisi in cadrul Registrului Consular (emise de Consulatul Spaniei in tara de rezidenta). Indiferent de modalitatea de vot aleasa, este extrem de important, in vederea validarii votului, ca pe plicul de vot sa apara clar stampila sau alta inscriptie oficiala a oficiului postal sau a Sectiei consulare care sa ateste faptul ca votul a fost depus in cadrul organismelor oficiale in limita termenului prevazut prin lege.