Am asistat la acest inceput de saptamana la o miscare interesanta a Romaniei pe plan extern. Asa cum stim, tara noastra a fost singurul stat membru al UE care, la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles, care a pus conditii supliementare pentru acceptarea Serbiei ca stat candidat la accesul in Uniunea Europeana. Motivul? Politica Serbiei privind minoritatea vlaha din Valea Timocului. Si se pare c-am obtinut si un rezultat. Un protocol intre Romania si Serbia privind minoritatile va fi semnat la Bruxelles, la Comisia Europeana. Din partea Romaniei va semna ambasadorul Mihnea Motoc, care a primit depline puteri in acest sens din partea MAE, iar din partea Serbiei va semna ambasadoarea la UE, Roksanda Nincici.

Potrivit surselor de la Bruxelles, textul protocolului a fost convenit in forma finala in cursul noptii.

Serbia ar urma sa fie monitorizata, pe tot parcursul anului 2012, cu privire la respectarea drepturilor minoritatilor. Mai exact, este vorba despre asigurarea respectarii identitatii etnice, lingvistice si religioase.

Romania criticata de Suedia si Germania

Ministrii Afacerilor Europene din statele UE au recomandat, marti, acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE Serbiei, insa fara a lua o decizie formala. “Ministrii recomanda acordarea statutului de candidat Serbiei si asteapta cu nerabdare decizia care va fi luata de Consiliul European de acordare sau nu a acestui statut”, conform unui comunicat al UE.

Practic, Romania nu a blocat demersurile europene ale Serbiei, ci doar le-a amanat cu cateva zile, impunandu-si politica privind minoritatea romana din Serbia, care nu se bucura de drepturi si libertati egale cu celelalte minoritati. Asa cum stim, acordarea statutului de candidat necesita unanimitatea celor 27. Cu alte cuvinte, in loc ca decizia oficiala ca Serbia sa devina candidata la UE sa fie luata marti, ea va fi luata azi sau maine, la Consiliul European.

Miscarea Romaniei insa, a ridicat multe semne de intrebare si a dus la crearea a diferite scenarii privind adevaratul motiv al gestului diplomatilor nostri.

Atitudinea Romaniei a luat prin surprindere atat oficialii europeni, cat si pe multi din politicienii de la noi. Si asta pentru ca se stie ca, Romania este un partener traditional al Serbiei, de altfel unul dintre cele cateva state UE care nu recunosc oficial Kosovo, tinand partea Belgradului in aceasta problema.

“Noi stim foarte bine care este realitatea in Serbia astazi privind minoritatea romana. Semnalul pe care l-a dat Romania este unul extrem de ferm si foarte clar: vrem garantii reale pentru minoritatea romana. Nu vrem ca minoritatea romana sa fie singura minoritate a carei tara mama se afla in UE divizata intre vlahi si romani. Nu exista minoritate nationala vlaha, nu putem standardiza graiurile romanesti (…) Angajamentul statului roman este foarte ferm: limba romana este limba oficiala a UE si vom insista peste tot unde exista minoritati romanesti ca drepturile conationalilor nostri sa fie respectate”, a explicat demersul Romaniei secretarul de stat de la Externe, Eugen Tomac.

Ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a criticat pozitia Romaniei referitoare la acordarea statutului de candidat Serbiei, subliniind ca Bucurestiului “ii lipseste spiritul european”, in timp ce seful diplomatiei germane considera ca Bucurestiul a adus teme de politica interna la nivel european.

Conform site-ului Euractiv, ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a acuzat Romania ca a introdus “aspecte din politica interna” intr-o dezbatere care vizeaza Uniunea Europeana in sens larg.

La randul sau, seful diplomatiei suedeze, Carl Bildt, a declarat ca Romaniei “ii lipseste spiritul european”.

“Sunt convins ca recomandarea de acordare a statutului de candidat Serbiei va fi confirmata de sefii de stat si de guvern in cursul Consiliului European de joi”, a declarat comisarul UE pentru Extindere, Stefan Fule.

Un raspuns mai dur a venit din partea lui Adrian Nastase, fost prim ministru, care s-a aratat de acord cu atitudinea Guvernului de la Bucuresti. “Este un subiect delicat, dar sunt de acord cu atitudinea Guvernului si a ministrului de Externe. Serbia ne-a tot dus cu vorba, pot sa va spun ca in urma cu doua-trei saptamani au acceptat un consulat si intr-o zona locuita de romani, propunere care fusese facuta in urma cu opt ani. Opt ani de zile nu au spus nimic. Nu putem sa tinem cont numai de interesele Germaniei, dupa ce s-a realizat acordul intre Serbia si Kosovo, ei sunt de acord cu intrarea Serbiei in UE”, a subliniat Nastase.

Miza aderarea Romaniei la spatiul Schengen?

Europenii au interpretat totul ca pe o palma la adresa Olandei, care se opune aderarii Romaniei la Schengen.

Olanda s-a opus aderarii Serbiei la UE pana in 2011, ramanand izolata de restul Europei pe aceasta pozitie. Cand au obtinut predarea criminalilor de razboi sarbi catre Tribunalul Penal International de la Haga, olandezii au cedat si au sustinut Serbia pe drumul catre UE. Blocajul de acum al Romaniei poate fi interpretat ca o piedica indirecta pusa Olandei, care nu a putut sa-si tina promisiunea fata de Serbia.

“Nu e foarte demn cand natiunile ridica probleme fara legatura, in timp ce incercam sa impingem Serbia si Kosovo inainte. Lipsa de spirit european”, a scris, intr-o postare pe Twitter, ministrul de Externe al Suediei, Carl Bildt.

Guido Westerwelle, ministrul de Externe al Germaniei, a acuzat si el Romania ca a adus probleme de “politica interna” la masa negocierilor de aderare a Serbiei la Ue si ca o decizie definitiva asupra candidaturii Serbiei ar fi trebuit luata marti.

Teoria predominanta la Bruxelles a fost ca Romania voia sa arate Olandei cat de serioasa este in privinta Spatiului Schengen. Olanda a investit mult in demersurile Serbiei de aderare la UE, asigurandu-se in 2011 ca Belgradul i-a predat pe principalii acuzati de crime de razboi Tribunalului Penal International de la Haga, scrie euobserver.com.

Delegatia olandeza a negat teoria, spunand ca “problema Schengen nu a fost ridicata”. Alti diplomati si oficiali au declarat insa ca problema Schengen era vizibila: “A fost despre Olanda si aderarea la Schengen. Romanii nu au spus astazi nimic de genul acesta in mod public, dar au existat unul sau doua mici comentarii despre asta. Este cu siguranta o parte a motivului”.

Scandal in Serbia. Vlahii: “Noi nu suntem romani”.

Aceasta inflexibilitate a Romaniei in problema Timocului nu este o noutate pe care Cristian Diaconescu a gandit-o peste noapte, la Bruxelles, in contextul in care Traian Basescu a atras atentia asupra problemei inca din 2011.

Guvernul de la Belgrad nu le permite romanilor din Valea Timocului sa aiba invatamant, presa, carti sau slujbe religioase oficiale in limba romana si exista conflicte permanente cu autoritatile sarbesti pe aceste teme, care uneori au dus la arestari ale unor lideri ai comunitatii romanesti din Timoc.

Minoritatea romanilor din Serbia este concentrata in nord-estul tarii, adica la sud-vest de Romania si la vest de Bulgaria, in regiunea denumita Valea Timocului, invecinata cu Banatul romanesc. Peste 150 de localitati din aceasta zona sunt locuite in majoritate de romani. Exista insa o minoritate romaneasca mai redusa si in Voievodina, provincie autonoma sarbeasca din partea central-nordica a tarii. Minoritatea din Voievodina se bucura insa de drepturi, spre deosebire de romanii din Valea Timocului.

Comunitatea romaneasca de acolo este insa cea impartita. Autoritatile sarbesti au facut presiuni ca romanii din Serbia sa adopte titulatura de vlahi, iar limba romana pe care o vorbesc sa se numeasca vlaha. Multi dintre ei au refuzat acest lucru. Astfel, comunitatea romaneasca este divizata in ce priveste titulatura: unii spun ca sunt vlahi, fara legatura cu Romania, altii ca sunt romani. Unii isi spun vlahi de frica autoritatilor care nu agreeaza romanizarea regiunii Timoc, altii isi spun vlahi pentru ca sustin deschis politica dura a Belgradului fata de comunitatea romaneasca.

Si de aici porneste un alt scandal, de data asta in interiorul comunitatii romanesti din Serbia. Potrivit unei declarații facute, in presa sarba, Radisa Dragojevic considera ca Romania “nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe aceasta problema din doua motive: vlahii nu sunt lipsiti de drepturi cetatenesti in Serbia si, in al doilea rand, țara vecina recunoaste atat vlahii, cat si romanii ca minoritati etnice, informeaza Agerpres.

Președintele Consiliului Național al Vlahilor din Serbia a ținut sa delimiteze clar vlahii de romani: comunitatea vlaha traiește in comunele din estul Serbiei și numara in prezent aproximativ 64.000 de oameni (declarati), in timp ce romanii ocupa nord-estul Serbiei (Banatul) și sunt in jur de 31.000, potrivit recensamantului din 2002.

“Indiferent de orice asemanare, acestea sunt doua minoritati nationale autohtone. Romanii considera Romania patria lor. Vlahii considera Serbia patria lor. Noi nu avem obiectii, nicio baza sa apelam la Romania, nici Romania nu are nicio baza sa faca vreo cerere in numele nostru”, a declarat Dragojevic, citat de postul sarb B92.

Potrivit acestuia, “un grup de nemultumiti din cadrul comunitatii vlahe considera ca limba lor este romana” si ei au fost cei care “au creat problema apeland la autoritatile din Romania”.

Tara vecina, a continuat Dragojevic, a cerut ca vlahii sa fie stersi ca o optiune inainte de ultimul recensamant al populatiei, cu alte cuvinte, pentru a-i lega pe toti membrii comunitatii vlahe sa se declare fie romani, fie “vlahi-romani”. Cu toate acestea,”vlahii nu au fost gata sa accepte asa ceva”, spune Dragojevic. Acesta a mai menționat ca factiunea pro-romaneasca, “incercand sa faca romana comunitatea vlaha”, a fost mica, formata din patru din 23 de membri ai Consiliului National al Vlahilor.

La recensamantul populatiei Serbiei din 2002, aproape 35.000 de persoane s-au declarat romani si alte 40.000 s-au declarat vlahi. Comunitatea romaneasca din Timoc sustine insa ca depaseste 300.000 de persoane, iar Ambasada Romaniei la Belgrad ii estimeaza la peste 150.000.

Autoritatile de la Belgrad au facut insa presiuni asupra tuturor minoritatilor sa se declare sarbi la recensamant. In toamna anului 2011, a avut loc un nou recensamant, ale carui rezultate preliminare nu au aratat si noua structura etnica a populatiei de aproximativ 7 milioane de persoane a Serbiei.

Romania a luat o pozitie puternica in apararea romanilor din Timoc inca din 2011, cand presedintele Traian Basescu a mers la Negotin, un orasel din regiunea Timocului locuit in majoritate de romani. A fost prima vizita a unui presedinte roman in Valea Timocului. Atunci, presedintele sarb Boris Tadic a promis ca romanii din regiune vor primi drepturile pe care le cer.

In timpul acelei vizite, Basescu l-a asigurat pe Tadic ca Romania nu va santaja Serbia in legatura cu accesul la UE, insa declaratiile facute romanilor din Timoc, promisiunea privind fondurile care vor fi trimise in sprijinul comunitatii si simpla prezenta a lui Basescu in Timoc a aratat exact opusul.

“Serbia nu poate sa spuna nici macar in gand ca Romania nu i-a fost un partener loial. Acestei loialitati ar trebui sa i se raspunda cu respect fata de romanii din Valea Timocului”, a spus atunci Traian Basescu.